COMUNA LISA cu sediul în localitatea LISA, str. Principală, nr. 194, cod poștal 507115 jud. Brașov, derulează, începând cu data de 28.01.2019 , proiectul ”Festivalul Păstrăvului Făgărășean 2019” proiect selectat în cadrul POPAM 2014-2020, cofinanţat din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 , Prioritatea Uniunii Europene nr.4 –Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea coeziunii teritoriale, Măsura IV – Promovarea acvaculturii cu un nivel ridicat de protecție a mediului ( din cadrul implementării strategiei Asociației Păstrăvarii Făgărașului, în baza contractului de finanţare nerambursabilă nr.171/28.01.2019 încheiat cu Direcţia Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM la propunerea FLAG Asociația Păstrăvarii Făgărașului – www.PastravariiFagarasului.ro
Valoarea totală a proiectului este de 262.610,00 lei iar valoarea eligibilă a proiectului este de 262.610,00 lei. Proiectul se implementează la Lisa, str. Principală, nr.3, jud. Brașov, pe o durată de 12 luni.
Obiectivul proiectului : ”Festivalul Păstrăvului Făgărășean 2019”
Păstrăvarii de aur din Țara Făgărașului
Oameni gospodari, făgărăşenii, nu s-au mulţumit să aştepte turiştii doar să le admire peisajele, ci au pus bazele unor mici afaceri care să mărească atractivitatea locului. Un exemplu de succes şi pentru contul din bancă, şi pentru bucuria turiştilor, sunt păstrăvăriile.
Dejani, Ţara Făgăraşului. Este locul în care prin 1950, un sătean întors după câţiva ani de stat în America, a pus bazele unei păstrăvării. Nu mai ştie nimeni cum îl cheamă, pentru că i se spunea simplu: Americanul. I s-a alăturat un localnic, Irimie Stroia, care mai târziu şi-a deschis şi el o afacere. Nu pentru multă vreme, pentru că i-a fost naţionalizată păstrăvăria. Iar peste alţi câţiva ani, fiul fostului proprietar a ajuns să lucreze aici.
„În tinereţe eu am vrut să ajung pădurar de vânătoare, în ierarhia vânătorii profesioniste şi s-a întâmplat că, când am terminat eu şapte clase, nu a mai funcţionat şcoala silvică de pădurari şi atunci, am fost de acord să lucrez în păstrăvărie după armată”, a spus Emil Stroia, păstrăvar. Păstrăvii de la Dejani erau şi pe gustul lui Nicolae Ceauşescu. Şi de câte ori venea aici, fostul dictator cerea să-i fie trimişi peşti şi la Bucureşti.
„Spunea că e cel mai bun păstrăv, îi plăcea, lua în fiecare săptămână 12 păstrăvi”, a spus Emil Stroia. După Revoluţie, Emil a început o luptă lungă şi inegală cu autorităţile ca să recupereze moştenirea tatălui. A reuşit abia anul acesta iar acum face planuri de dezvoltare şi modernizare.
Acelaşi tip de afacere are şi Alexandru Şimon, cu o experienţă de 21 de ani în domeniu. Are 33 de bazine cu patru specii de păstrăv: indigen şi alte trei de peste ocean. Pentru cunoscători, este vorba despre păstrăvii curcubeu, fântânel şi curcubeu auriu.
„Este peştişorul de aur de la Sâmbăta, tot o naţie de păstrăv curcubeu, se observă dunga roşie de pe flancul lui şi este peştişorul care îndeplineşte trei dorinţe, cu condiţia să fie eliberat în timp util în apă”, ne-a spus Alexandru Şimon, păstrăvar. Dincolo de frumuseţea peştilor, un lucru este cert. Ei sunt atracţia principală a meniului din zonă. „Când vin aici li se luminează faţa: eee, am mâncat un păstrăv bun!”, a spus Alexandru Şimon. Bucătarii din Ţara Făgăraşului sunt pregătiţi să facă faţă oricăror gusturi, de la reţetele clasice până la cele mai elaborate.
Proiectul de promovare a „Festivalului Păstrăvului Făgărășean 2019 ” este un proiect finanţat prin POPAM 2014-2020, cu sprijinul Guvernului României şi Uniunii Europene şi întreprins de Comuna Lisa în anul 2019.
